O ţară de vis urât

Totul a inceput vineri, la premiera spectacolului Made in Moldova, scris de Constantin Cheianu. Chiar dacă unii dintre prietenii mei spun ca Satiricus e fleoşc în comparaţie cu felul cum era înainte – mi-a plăcut mult. Bine-jucat, emoţii, sentimente..

Spectacolul era despre sistemul corupt, care, până în prezent e un fel de epidemie în ţara asta. Dăm bani, luăm bani, cumpărăm drepturi, vindem obligaţii, schimbăm valori şi promisiuni tot pentru bani. Se pare ca singura valoare de valoare care a mai ramas e banii, asta chiar dacă aceştia sunt doar nişte hârtii desenate şi protejate.

La universitate dăm bani pentru diplome, cumpărăm cadouri. Ne pare că aşa procurăm cunoştinţe. La medic parcă am cumpăra sănătate. Logic vorbind: n-ar trebui oare ca medicamentele să fie gratuite? La fel si tot ceea ce ţine de ingrijiri şi intervenţii medicale.

La spectacol ne-a fost amintită situaţia care s-a întâmplat la Spitalul de Urgenţă: unui medic i s-a spus că a fost adus un tânăr in stare gravă. Accident. Ăla a intrebat: Poliţă are? – Nu! – Bani la el are? – Nu!  Şi nu l-a operat. După ce pacientul a murit doar pentru ca nu i s-a acordat primul ajutor, medicul a aflat că tânărul era fiu-su!

Tărâm poetic.

Mai apoi, peste doar câteva zile, apare protestul ONG-ştilor care e tulburat violent de nişte vopsitori za svaiu stranu, care sunt nişte rataţi, evident. Cum pentru 1000 de lei să ataci nişte oameni care protestează paşnic , dar să te temi să fii filmat ca să nu strige nevasta la tine? Cazul mi-aduce aminte de băiatu’ de pe monument, Ştefan cel Mare. Atacatorii se credeau probabil soldaţii lu’ Ştefan care atacă otomanii fiind de 10 ori mai puțini. Efectiv, simularea a eşuat.

Patrioţi.

În aceeaşi zi, reporterul de la JurnalTv are o discuţie inteligentă cu unul din poliţiştii care patrulează în faţa ministerului de afaceri interne aka MAI. Să vă spun o poveste: dat fiind faptul că particip la trăiningul de la SSAJ am fost într-un exerciţiu să fac un material TV care solicita declaraţiile vreunui de la Poliţia Rutieră, însemnând din clădirea MAI.

Am fost, am ieşit şi mi-am instalat comod aparatul de filmat pe triped in faţa ministerului şi, fără să mă grăbesc, inregistrez câteva secunde faţa clădirii. Îmediat s-a apropiat de mine şi de colega mea exact tipul din filmuleţ împreună cu “partenerul” lui de patrulă.

- Nu se poate de filmat aici, zice.
- A, scuze, nu ştiam, da’ de ce?
- De-atâta.

Pun camera pe stop şi mă pregătesc s-o şterg. El:

- Puteţi să udaliţ?
- E pe casetă.
- Nu şî şi?

Nu i-am răspuns şi am plecat.

M-am consultat mai apoi cu specialişti în domeniu. Artur a zis că orice clădire care poate fi văzută cu ochiul liber poate fi filmată sau fotografiată. Deci este ilegal ce fac poliţiştii care patrulează. Straniu este că şi la ambasada româniei am întâlnit aceeaşi problemă. Trebuia, banal, să fac o poză din faţă. Nu!  s-a apropiat nenea carabinier şi a spus că nu se poate. Evident că am trecut drumul, am facut poza şi am fugit.

Incă mai straniu e că acu’ vineri am fost la  preşedinţie. Am filmat chiar în faţa acesteia, aproape că m-am urcat pe scări – nimic. Pace şi linişte. Concluzia? Poliţiştii de la preşedinţie sunt mai puţin paranoici.

Alt eveniment marcant:

Am intrat într-un local mai deosebit din Chişinău. Era doar un început de afacere dar administratoarea mi-a povestit că problemele deja au început. I se cere bani de peste tot. Că daca nu dă bani ap i se inchide localul. Dar ea ştie că daca dă o dată, ap’ se începe mulsul. Evident nu putea spune astea în faţa camerei de luat vederi. A spus că nu există leac pentru un astfel de sistem. A spus că daca va apărea la TV, nu numai că nu va fi mai bine, dar va avea probleme muuult mai grave (iată de ce nu dau nume exacte).

Paradis.

Iar la sfârşitul săptămânii găsim un tip important împuşcat în cap.

O ţară de vis. Urât.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

This entry was posted in articole x and tagged , . Bookmark the permalink.

31 Responses to O ţară de vis urât

  1. ceziceu says:

    evident, ştii ca şi eu nu sunt prea impresionată de ce avem noi aici. Mulţi ar zice ca ar trebui să luptăm.. dar asta sună atât de vechi, atat de neveromisibil într-o ţară care e cladită pe mitocănie, corupţie şi nepotism… şi simt şi la tine o dezamăgire… La cât am luptat şi am iubit această ţară, dar simt că e în van; atât timp cât rădăcinile sunt putrede, frunzele vor cadea…

    apropo, în sfârşit am dat la tine de un articol calitativ :D

  2. Cu multa parere de rau, dar nu degraba se va schimba ceva la noi in tara. Daca sa te gandesti de la ce sunt toate problemele astea, poti sa ajungi la niste teme de politica. Si iarasi se va gasi cineva care sa dezbata acest lucru, pentru tara noasrta e impartita intre cei care zic “da” si “nu”, intre acei care zic “stinga” si cei care zic “dreapta”

  3. Quant says:

    nu stiu exact cum stau lucrurile cu filmarea cladirilor din MD. Teoretic parca ai dreptul, practic cum ai spus si tu. Nu-s jurist, dar imi spunea cineva ca este si legea despre cladirele/localurile care poarta interes de stat si de securitatea, care nu pot fi filmate/fotografiate fara voie.

    DAR! culmea ca Ambasada SUA in Chisinau are o inscriptie MARE “fotografiatul in directia absadei este intersiz”. Este pusa pe stradela care da in Ambasada, pe unde este Starea Civila. Deci bine peste drum, si bine peste “teritoriul american”. Asta chiar nu am inteles-o. Nu ca mi-ar trezi vre-un interes fotografic ambasada SUA, dar totusi.

  4. Mihai Hodorogea says:

    Excelent articol,bravo!!!
    Zugravezi realitatea!
    Sunt sigur ca o data si o data o sa se schimbe lucrurile. Noi sintem generatia care o sa faca acest lucru.Si schimbarea e aproape.Totul e in mainile noastre!! Mainele tinere care fac viitorul! ;-)

  5. octav says:

    prea multe “interziceri in moldova”
    poate o sa interzica sa gandesti intr-o zi
    ca sa se mentina la putere prostii pentru totdeauna

  6. Irina says:

    Îmi aduc aminte cum profesoara (originară din Elveția) se ruga pentru copii ei, să nu se îmbolnăvească în MD. “Nu-mi închipui să merg la medic și să dau bani sau să aduc un prezent” spunea ea. E de înțeles, nu a crescut cu așa reprezentări. Sunt de acord, foarte multe lucruri sunt care ne face să spunem “O ţară de vis urât”.. Dar, poate facem ceva? Lăsăm la o parte constatările și ne apucăm de treabă? Din toate părțile numai negativ și critici pline de metafore și frumos argumentate..

  7. Sandu C says:

    Problema cu poliţia – dacă nimeni nu-i respectă, ei se impun prin restricţii, să credă lumea că-s importanţi (ca în piesa Paraziţilor – să ne aplaudăm noi, dacă nu ne aplaudă nimeni:))

  8. Iurie says:

    Ma bucur sa recitesc iarasi un articol scris de tine !
    Bine relatat!

  9. raduio says:

    iarăşi despre ţară, iarăşi de rău :( … mă duc să beau

  10. S si Manole zece says:

    Paul, ai fost la teatru fara mine? Cum ti-ai permis?

  11. S si Manole zece says:

    si degeaba spui, traim in cea mai minunata si frumoasa tara, depinde cum te uiti…avem cea mai frumoasa limba, cele mai frumoase fete si cele mai gustoase placinte (nu beleashye goreacye)…. asta de acum depinde de noi cum facem mai departe

  12. Soacra mica says:

    Iaca n-am stiut ca la Ambasadele din MD exista asa restrictii. De ce oare? :roll: Aici am fotografiat odata Amba noastra de prin toate partile, stiu ca cineva ma urmarea de pe fereastra, dar nimeni nu a iesit sa interzica manevrele mele (pe pince, pe genunchi, sub gard). Si nu are nimeni patrule. Poate doar Amba americana.

  13. kapa says:

    patriotule :D

  14. ceziceu says:

    blog inseamnă subiectivitate,astfel nu eşti prin nimic învinovăţit :) Calitate înseamnă cursivitatea gandurilor expuse, logica argumentelor si altele. ;)

    • Dar acum mă intreb de ce nu ai apăsat pe butonul “răspunde” cu roşu :) că de aia se numesc THREADED COMMENTS.

      Ref. la calitate.. probabil ţi s-a intamplat si ţie,
      să scrii articolele mai bune in timp mult mai scurt
      decât alea mai proaste.

      • ceziceu says:

        oh abia acum am observat butonul “raspunde”, il cautam mai jos de comentariu :)

        nu e cred ca e problema calitatii e in timpul cheltuit pentru scriere, ci mai degraba cat de mult crezi in acele cuvinte. Deseori pe bloguri se scrie pt a nu ramane in urma cu graficul postarii articolelor sau se discuta în termeni de stiri (fabrica de stele, vieru, alegeri, etc), adica ceea ce ar aduce mai multi referenti din google :) Adica si ele pot fi calitative, dar sunt superficiale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Do NOT fill this !