Negativism la patrat, nu? Hai ne calmăm, nu-i vorba despre niciun accident. Ştiu că intuiţia ţi-a comandat evocarea unor imagini despre nişte copii gemeni călcaţi la un semafor. Continuând presupusa poveste, evident, culoarea semaforului trebuie să le fi dat dreptate gemenilor morţi, iar şoferul să fie un idiot irecuperabil. Nu, nu-i despre asta. Despre accidente vezi in alte articole. Aici, de exemplu.
Iate-aşa situaţie. Strada Ştefan cel Mare e plină-vârf de maşini, trolebuze, ce vrei. Ambuteiaj in sensul adevărat al cuvântului. Verde sau roşu, semaforul n-are absolut niciun rol. Toată lumea stă pe loc. Maşinile nu clintesc niciun centimentru, chiar dacă semaforul indică verde.
Ei bine, le era culoarea verde. Eu vrând să trec strada, sa-mi mai economisesc din timp, am inceput să trec. La un moment dat, domnul sofer claxonează exact când trec prin faţa maşinii lui. Bun claxon, eu tot din ăsta o sa-mi cumpăr. De era era vreun moşneguţ in locul meu, făcea pe el, cu siguranţă. Pee!
Mă opresc in faţa respectabilului domn şi dau din cap in sens de “ce vrei?”. Boul îmi arată, iritat, la culoarea roşu a semaforului pentru pietoni. El nu înţelege că fără mine sau cu mine, oricum nu poate mişca maşina niciun metru. Mă retrag până la marginea maşinii lui şi îi fac semn să treacă. După un schimb de privici ucigătoare, el a inceput să privească pe geam, intr-o parte, ca să ignore gesturile mele care intreabă lejer: tu ai minte, bă?
In scurt timp semaforul se făcu verde pentru mine, roşu pentru el, am trecut strada impreuna cu pietonii conştiincioşi, iar el a rămas să pască, în linişte, pe zebră! Nu numai ca n-are nimic practic in creierii lui de cal cu acoperătoare la ochi, dar se opri exact pe locul pe unde trebuie sa treacă pietonii, adecă adevăraţii regi ai şoselelor. (A fi observate metaforele, vă rog.)
No, o fi iară o problemă moldovenească, ai? Invăţăm la liceu si la univeristate o grămadă chestii care n-au aplicabilitate cel puţin în ţara noastră. “Trebuie să trecem drumul la culoarea verde” – Fii băiat deştept, dacă traficul e blocat, nu e niciun pericol să te calce vreo şoferiţă nebună. Că pentru asta avem semafoare, nu? În primul rând ca să organizeze traficul şi să se evite blocajul pe drum, în al doilea rând, oamenii să scape cu viaţă când vor să treacă o stradă.
–
P.S. cuvântul GEMENII din titlu are sens, pentru că intâmplarea avu loc la intersecţia Ştefan cel mare, perpendicular Puşkin, în faţa magazinului Gemenii. Dacă citesc bătrânii acest articol – e vorba de “Lumea Copiilor” papa!






Paul, cred că ai progresat, nu doar că se aprinde verde cînd ai tu nevoie sa traversezi, deja mai comanzi şi ambuteiaj de la conştiinţă.
Îmi place stilul tău, o ştii, da?
DA da! Ştii vorba aia: Pământul se invârte numai pentru că eu, când merg, il împing cu picioarele!
Iar te smiorcai? :)))
Sa inteleg ca macar asa mai ai o tema pentru a scrie prostii frumos colorate ;)
P.S. : Stefan cel Mare e nume de bulevard si nu de strada :*
Cine eşti tu jack?
că dacă te priiindd ))
Daca ma prinzi te smiorcai si mai scrii vreo istorioara mirobolanta? ;)
obligatoriu
frumos scris :) imi place :P
Să te văd pe tine cum iţi calmezi spiritul în aşa momente tragice in viaţă!!!
Ai traversat la rosu, nu esti cetatean responsabil :))
cetăţean in faţa cui? )
In fata celui care a inventat semaforul )
Hehe…am avut și eu întâmplări din astea. Numa că la mine erau un pic mai diferite.
Uneori mă cam grăbesc, și se întâmplă să am norocul să-mi claxoneze cineva și să treacă pe la vro 10 cm de mine. Uite așa merg eu pe străzi xD
noroc sau ghinion ) ?
Wei omule, tu de fiecare data cind peste un CAL cu acoperatoare la ochi scrii articole?! Dap ai de scris zilnic cite vreo 5-10 [mai multe nu reusesti din lipsa de timp]. Unul te clacsoneaza in ambuteiaj, altul te tot SUDUIE in rutiera, cind el vrea sa intre si vede in fata fata ta, lipita de geamul ushii, sau si mai se de parbrizul rutierei, in magazin vinzatoarea iti ofera cele cerute [cu o fata de parca ti le-ar da de la sine si inca pe gratis] permityndu-si sa te mai si critice ca procuri nu ceea ce procura toti. PAULI, hai zii ceva destept :P
Sustin
vad ca nu sunt eu unicul care cere profesionalism (sau un pic de talent si multa munca) din partea unui pretins jurnalist
nu uita, ca tu ai dreptul universal de a scrie, noi avem dreptul universal de a cere mai mult
si in plus avem dreptul universal de a nu citi
(da’ atunci tu suferi mai mult si intreg procesul tau de creatie)
Jack, stimabile,
1. Unde am afirmat eu ca sunt jurnalist pe blog?
2. Daca nu pe blog, unde in alta parte?
Ţinând seama de delicatul cuvânt “pretins”, informează-te:
PRETÍN//S ~să (~și, ~se) 1) v. A PRETINDE. 2) Care pare a fi adevărat (deși este fals). Idee ~să. /v. a pretinde
S-a înţeles ce vreau să zic?
Dacă vrei sa-l asculţi pe jurnalistul Paul Hodorogea, te rog ascultă-l la Radio Europa Liberă, acolo unde sunt plătit să fac materiale bune. Atâta timp insă cât sunt pe blogul meu de cetăţean LIBER, scriu ce mă scarpină pe mine. Mai ales că nu ma plateşte nimeni pentru asta.
Nu te obligă nimeni să rămâi. Ciudat, dar şi tu eşti LIBER :) rămâi/revii când iti place.
Ne-am înţeles?
Sugestii? Hai că scriu un articol cum vrei tu, dar da-mi temă. De fapt daca nu iti place cum critic cate ceva ce mi se pare ILOGIC, poftim am scris si articole in care am laudat un film
http://hodorogea.com/2009/06/06/scusa-ma-ti-chiamo/
sau un spectacol
http://hodorogea.com/2009/06/17/ocaziune-speciala-actoriceasc/
ceeeee mai vrei? :D
Tema, vrei tema :DDDDDDDDDDDDDd
PAULI scriemi te rog un articol despre problema incapacitatii moldovenilor sa isi asume responsabilitatea fata de viitor, fata de copii si fata de nepoti. Nu ma refer doar la tara, ci si la oameni in parte! Ce zici :P
e ca şi facut, mai ales dac tu crezi ca tema asta intereseaza pe cineva. De ce crezi ca daca oamenii sunt iresponsabili faţă de ei, ar fi interesaţi de un articol pe tema iresonsabilitatii lor?
Consider ca daca sunt toti iresponsabili, nici tu nu ai scrie, propun sa scrii nu pentru cei care sunt iresponsabili! Stii sunt de cei care inca nu au facut ceva iresponsabil, ar fi bine sa vada la ce se ajunge pe aceasta cale:P Iak asa Pauli,privesti problema dintr-un ungh(er)i ingust si intunecos:P
iaca am ieşit in mijlocul camerei să mă uit altfel
Eu consider ca dintre cei 4 pereti nu prea ai sa vezi lucrurile altfel, trebuie o viziune 3D :P
Andrian, depinde unde te uiti. Daca vrei sa te uiţi la cladirea in care stai sau daca vrei sa te uit la o radieră de pe masă ) metaforic vorbind, evident )
Paul, ai talent :P zău!
Te pun în lista celor interesaţi de zebre ;) şi poate facem :)) corp comun în lupta cu “bespredelul” din circulaţia rutieră.